ADUCEM STRALUCIRE EXCELENTEI

PARTENER SMART TROPFY

PARTENER SMART TROPFY -"ADUCEM STRALUCIRE EXCELENTEI"- AICI GASITI CELE MAI BUNE PRETURI.

Cristian Topescu

"Din păcate, copiii noştri joacă fotbal de pe tastatura calculatorului, volei sau tenis de pe platforma Wii, în timp ce muşchii lor se atrofiază. Orele de sport în şcoli şi licee sunt tot mai puţine. Resursele financiare pentru dezvoltarea performanţei în cluburile sportive sunt şi ele tot mai reduse. Copiii noştri trebuie să facă sport! Copiii noştri trebuie să se hrănească sănătos! Copiii noştri trebuie să aibă mentalitate de învingători!"

Cristian Topescu

miercuri, 27 februarie 2013

Pastila motivationala - Dezvoltare personala prin arte martiale


Curajul este un dar. Cei care îl au nu ştiu niciodată că îl au până când nu-i trec testul. Iar cei care au descoperit că îl au nu ştiu niciodată dacă îl vor mai avea la al doilea test.

marți, 26 februarie 2013

Aikido - Examen Yudansha




   "Ridica-te!" Fiecare molecula din corp se revolta atunci cand dupa fiecare proiectare la sol ma ridic. Muschii sunt intr-o continua relaxare incordata, plamanii sunt ca doua motoare de avion la capacitate maxima, oasele ma dor, muschii ma dor, pielea ma doare, totul ma doare, tot corpul cerseste pentru o clipa de ragaz.
    Capul imi vuieste, sala se invarte cu mine. Atac, sunt la pamant, ataca, il proiectez, trebuie sa ma misc cu tot corpul, orice greseala de a executa tehnica doar cu mainile este sortita esecului, trebuie sa execut miscarile din hara.
    De as fi dormit mai mult de 5 ore pe noapte in ultimile saptamani, de nu ar fi trebuit sa conduc 10 ore, de nu ar fi fost antrenamentele istovitoare inainte de examen, poate ar fi fost mai usor, sau poate ca nu!
    "Ridica-te!" Genunchiul stang incepe sa cedeze, orice contact cu solul inseamna durere. Timpul se scurge, mai bine de o ora. Ne oprim, ne aliniem, in fata noastra se aliniaza cei ce urmeaza sa fie examinati pentru nidan (2 dan). Doua minute de ragaz, acum sunt uke pentru nidan. Urmeaza acelasi ritm ametitor, timpul sta pe loc, durerea a devenit a doua natura, m-am obisnuit, cad si ma ridic mecanic, muschi, genunchi, articulatii nu mai conteaza, nici promovarea examenului nu mai conteaza, a disparut orice dorinta.
     Nu stiu cat timp a mai trecut, nici nu mai are importanta, ne aliniem din nou, in spatele celor care au fost examinati pentru nidan, in fata lor se aliniaza cei care urmeaza sa fie examinati pentru sandan. Am cateva minute de ragaz pana primim "comanda de a intra in lupta" , urmeaza acelasi vartej, acelasi "joc de ping-pong", aceea "miscare" non stop.
     "Ridica-te! Mintea misca corpul! Te ridici sau renunti la tot! Nu te mai plange ca nu ai fost odihnit, ca sensei te-a <<fezandat>> in timpul antrenamentelor, toate astea sunt scuze!"
      Examenul se termina. Gi-urile s-au ingreunat din pricina transpiratiei, respiratia incepe sa revina la normal usor, usor, ma dor muschi pe care nu stiam ca ii am.
     A fost mai mult decat un examen tehnic, a fost un test de vointa, un test in care am atins limitele si a trebuit sa le depasesc, un examen pentru care a trebuit sa muncesc din plin, o lupta cu mine! Daca ar fi sa exagerez as spune ca a fost cale de ispasire a pacatelor sau macar a unora dintre ele.
      A fost genul de examen care la 35 de ani iti poate schimba sistemul de valori, care nu se incheie cu o rasuflare "uff, am trecut" ci care se incheie cu multe intrebari si cu obligatia de a persevera, de a te autodepasi, de a fi mai bun astazi decat ieri.
      Dincolo de tehnica, de eficienta, Aikido este o arta martiala care te ajuta sa te redescoperi, sa te intelegi, sa iti descoperi limitele si sa treci peste ele. Nu este singura Cale, este cea aleasa de mine, insa pentru a o urma trebuie sa fii deschis la minte sa renunti la aroganta impusa de necunoastere, la acea nestiinta care te minte atat de frumos pentru a fi sigur pe tine, pentru a crede ca ceea ce faci e bine.
    
    Cum stii daca acea Cale pe care ai ales-o este buna? Foarte simplu, fii cat mai aproape de sursa, de adevar caci adevarul este unul singur iar variantele lui nu fac decat sa induca in eroare. Smecherii gen haina care mi se potriveste nu fac decat sa ascunda dorinta propriului confort ori artele martiale si confortul ori complacerea nu fac casa buna.
      Asa ca oricat de greu ti-ar fi si orice stil ai practica incarca sa fii cat mai aproape de sursa, nu fa compromisuri, nu gradele conteaza, nu sa ai e important ci sa stii si sa fii!


Ion STATE
Dojo Cho Aikido Aikikai Constanta
www.aiki.ro

sâmbătă, 23 februarie 2013

Povestiri zen 8 -Fudoshin


   
    Un samurai  a mers la Miyamoto Musashi cerîndu-i sa-l învete adevarata cale a sabiei. Maestrul a fost de acord.
    Devenind discipolul sau, samuraiul îsi petrecea timpul conform cu instructiunile maestrului, carând si taind lemne si aducând galeti de apa de la un izvor aflat la mare distanta. A facut aceste lucruri o luna, doua luni, un an, trei ani. În zilele noastre, un discipol ar fi plecat dupa o saptamâna, sau chiar dupa câteva ore. Dar samuraiul a continuat si în acest fel si-a format corpul. Totusi, la sfârsitul celor trei ani, a simtit ca fusese destul si atunci si-a întrebat maestrul:” Ce fel de antrenament este acesta? Nici macar nu am atins sabia de când am sosit aici. Îmi petrec timpul carând apa si taind lemne.       Când aveti de gând sa ma initiati?”
  “Bine, bine”, a spus maestrul. “Daca asta este ceea ce doresti, te voi învata acum adevarata tehnica”.
   I-a cerut sa se duca în dojo si acolo, în fiecare zi, de dimineata pâna seara, discipolul trebuia sa paseasca de-a lungul marginii exterioare a tatami-ului, de jur împrejurul salii, fara a gresi vreun pas.
     Discipolul a pasit pe marginile exterioare timp de un an. L-a sfârsitul acestei perioade i-a spus maestrului:”Sunt samurai, am o îndelunga experienta a luptei cu sabia si am cunoscut alti maestri de kendo. Nici unul nu m-a instruit în acest mod. Acum, va rog, învatati-ma adevarata cale a sabiei”.
     “Foarte bine”, a spus maestrul. “Urmeaza-ma”.
       L-a condus departe în munti, pâna într-un loc unde un trunchi de copac se afla asezat deasupra unei vai adânci, peste un abis ametitor.
     “Acolo”, a spus maestrul. “Traverseaza”.
      Samuraiul nu avea nici o idee despre intentia maestrului sau; când a privit în jos s-a tras înapoi si nu a putut trece.
     Deodata, în spatele lor, s-a auzit toc-toc, sunetul bastonului unui orb.
    Orbul, fara nici grija, a trecut trecut cu hotarâre peste abis.

    Samuraiul a înteles ca daca un orb era în stare sa treaca atunci si el ar fi trebuit sa poata. Vreme de un an pasise de jur împrejurul marginii tatami-ului, care era mult mai îngusta decât trunchiul de copac si deci trabuia sa fie în stare sa traverseze în partea cealalta.
     Samuraiul a trecut dincolo.
     Antrenamentul se sfârsise: timp de trei ani cladise forta si corpul sau; timp de un an îsi dezvoltase puterea concentrarii pe o actiune; si la sfârsit, înfruntând moartea la marginea abisului, avusese loc instruirea finala a spiritului si a mintii.

vineri, 22 februarie 2013

AIKI JUTSU-TAKEDA RYU



          AIKI JUTSU este o arta martiala specifica clanului de samurai TAKEDA, dezvoltata si testata in razboaiele Japoniei medievale, bazata pe principii de armonie si naturalete aplicate in lupta cu miinile goale. Principiile sunt preluate din lupta cu sabia. Dincolo de o metoda foarte buna de autoaparare AIKI JUTSU este o filozofie si un mod de viata care promoveaza Non Violenta, dezvoltarea armonioasa psiho fizica si spirituala a practicantului, personalitatea si caracterul sau, increderea in sine si respectul pentru ceilalti. AIKI se traduce prin Armonia cu Energia ( AI - Armonie, KI - energie) AIKI JUTSU este o cale paradoxala -o arta martiala unde violentei i se raspunde prin suplete si armonie si care poate fi practicata de oricine, indiferent de varsta sau sex.
    In AIKI JUTSU nu exista competitia sportiva pentru ca de fapt singurul si cel mai puternic adversar este cel interior iar depasirea de sine 
este un tel fundamental. 
   


 AIKIDO modern este o disciplina dezvoltata din vechiul Aikijutsu, de catre O Sensei Ueshiba si care a evoluat spre o arta mai putin martiala si mai mult spre o filozofie a armoniei in miscare. Multi experti, in  cautarea eficacitatii, se intorc la sursa - la vechile scoli de AIKIJUTSU, cu tehnici precise, mortale, dezvoltate si rafinate in situatiile de viata si de moarte de pe campul de lupta . Tehnica de baza KIHON, odata stapanita, se trece la studiul aplicatiilor HENKA WAZA, care constituie efortul propriu al elevului de a intelege o tehnica si nu doar de a copia o miscare oarecare. Acestea atit in lupta cu un adversar cit si lupta cu mai multi adversari, principiile si strategia martiala raminind neschimbate.

luni, 18 februarie 2013

"Copii nostri trebuie sa aibe mentalitate de invingatori"-Cristian Topescu


  "Din păcate, copiii noştri joacă fotbal de pe tastatura calculatorului, volei sau tenis de pe platforma Wii, în timp ce muşchii lor se atrofiază. Orele de sport în şcoli şi licee sunt tot mai puţine. Resursele financiare pentru dezvoltarea performanţei în cluburile sportive sunt şi ele tot mai reduse. Copiii noştri trebuie să facă sport! Copiii noştri trebuie să se hrănească sănătos! Copiii noştri trebuie să aibă mentalitate de învingători!"

vineri, 15 februarie 2013

Bushido - Dezvoltare personala prin arte martiale




      Nu stim de unde a venit acest popor în tara Wa. Sa fi venit din insulele sudului ca o ramura a rasei malaeze sau din continentul asiatic, ca un membru al marii familii mongole? Antropologia si lingvistica n-au dat nici pâna în prezent un raspuns decisiv.
     Cert este ca stramosii lui s-au înstapânit pe cele peste patru mii de insule, din timpuri preistorice; si-au durat cu „dârzenia de bronz” a caracterului lor o lume în care si-au plantat ciresii, templul si caminul, pe un pamânt batut de taifune, zguduit de cutremure, învapaiat de vulcani, si au dat lumii, prin urmasii lor, o civilizatie care ne stîrneste admiratia.
    Din rândul acestor fii ai soarelui s-au înfiintat samuraii. Samuraii reprezinta o clasa sau o casta de razboinici întemeiata pe la finele sec. XII, în plin feudalism medieval, într-o perioada de început a shogunatului Kamakura.
     Samuraiul ducea o viata simpla si sobra, ascetica am putea spune, care aducea mult cu cea a calugarilor; unii luptatori îmbracau chiar rasa de calugar peste armura si îsi radeau capul.
     Învataturile religioase si preceptele înteleptilor chinezi le-au substantializat sufletul în care împacarea cu soarta, detasarea de cele lumesti, seninatatea în fata mortii, dragostea de glie, pietatea filiala, devotamentul pentru Daimyo sau Shogun se învedereaza ca sublimul rod.
     Ratiunea de a fi a samuraiului era de a suferi pentru binele altuia si crezul lui se traducea - în ultima analiza - în supremul gest: acela de a muri pentru altul, a fi credincios celui pe care îl slujesti pâna în moarte, si mai mult, a-i „urma în moarte” (junshi).
    Selectia samurailor se facea pe criterii severe privind calitatile fizice si sufletesti ale luptatorului.
    Bushido, codul principiilor morale ale acestor cavaleri, explicita în concept aceste „table ale legii” care preexistau în inima lor.
    Sursele acestui cod sunt profund religioase: shintoismul si budismul zen.
     Disciplinele fizice: scrima (ken- jiu-tsu), tragerea cu arcul (kiu-jiu-tsu), judo, jiu-jitsu, mînuirea evantaiului de fier de razboi (tes sen), aruncarea sulitei (nagotana) au fost transformate de maestrii de lupta, adepti ai budismului zen, în discipline ale spiritului menite sa dezvolte în discipol vointa, puterea de concentrare si stapânirea de sine. Sabia, sufletul samuraiului, era un lucru spiritual.
     Acesti samurai se bucurau de mari onoruri si privilegii si în consecinta aveau si mari raspunderi. Din aceasta cauza au simtit nevoia alcatuirii unui „cod comun asupra modului cum trebuie sa se poarte”, mai ales ca se gaseau mai totdeauna pe picior de lupta si apartineau unor clanuri diferite.
     Bushido este codul principiilor morale pe care cavalerii erau obligati sa le urmeze în Japonia. Acest cod este alcatuit din cîteva maxime si precepte, care circula pe cale orala sau sînt scrise de vreun renumit luptator sau întelept. De cele mai multe ori Bushido este un cod negrait si nescris, sanctionat însa prin reguli severe, ca si legile scrise pe tabletele inimii. Acest cod îsi întemeiaza originea, nu pe o singura inteligenta, oricît de puternica ar fi fost, nu pe viata unui singur personaj, oricît de vestit ar fi, ci s-a nascut în rastimpul decadelor si secolelor de razboi.

                                                                Codul Bushido

               

           Principiul  armoniei 
 „Nu trăiţi în contradicţie cu legea imuabilă care guvernează viaţa. Căutaţi mereu să vă armonizaţi interiorul cu exteriorul, căci simţiţi această armonie”
„Scopurile voastre trebuie să vă asigure de asemenea armonia, şi numai aşa fiind, nu renunţaţi niciodată la ele”



              Principiul justeţii

„Fiţi întotdeauna imparţiali în judecată.”
„Nu fiţi geloşi pe nimeni”.
„Nu vă lăsaţi niciodată pradă ranchiunei sau altor sentimente rele”.

           Principiul tenacităţii

„Trăiţi cu o concentrare esenţială pe DO (cale), pe nimic altceva.”
„Calea proprie este cea pe care o puteţi menţine până în ultima clipă a vieţii”

        Principiul tăriei

„Nu fiţi niciodată slab”
„Nu întreţineţi nici un regret în spiritul vostru”

                        
           Principiul austerităţii

„Nu căutaţi comodităţile cu orice preţ.”
„Nu căutaţi satisfacţie corpului cu orice preţ.”
„Nu fiţi lacom sau hrăpăreţ.”
„Nu vă subordonaţi plăcerilor cărnii.”


      Principiul politeţii

„Respectaţi-vă părinţii şi pe maeştrii care v-au iniţiat în BUDO.”
„Respectaţi zeităţile şi strămoşii dar nu vă lăsaţi niciodată în grija lor.”

                        
 Principiul raţionalităţii

„Nu vă subordonaţi viaţa sentimentelor, nici chiar celui de dragoste.”
„Nu consideraţi definitivă şi abstractă nici o ordine a preferinţelor; consideraţi totul la fel de trecător.”
„Nu vă lăsaţi niciodată subjugaţi de pasiuni materiale.”

                       Principiul creativităţii
„Cultivaţi libertatea interioară fără a o lovi niciodată în nimic.”
„Când v-aţi găsit „calea”, nu mai depindeţi decât de voi înşivă pentru propriul vostru progres.”







      Aceste principii se regăsesc enunţate, mai mult sau mai puţin, în codul deontologic al oricărei şcoli tradiţionale de KARATE, şi ele se induc în caracterul oricărui practicant prin componenta educativă a antrenamentului japonez, componentă care nu poate lipsi din nici o lecţie a unui instructor cu adevărat competent, şi putem vorbi de un asemenea instructor în cazul în care el este şi un om de cultură, după cum vechii samurai nu erau doar războinici ci şi literaţi şi filozofi.


     Orice instructor autentic de KARATE impune respectarea principiului SOCHO (al solemnităţii) în antrenamentele care le conduce . Astfel, orice antrenament de KARATE începe şi se termină cu trei saluturi:

- SHINDEN NI REI –salutul spiritualităţii, al memoriei celor care au contribuit la crearea si dezvoltarea stilului de KARATE în care se lucrează.

- SENSEI NI REI –salutul profesorului care efectuează instruirea în DOJO –ul respectiv.

- OTAGAI NI REI –salutul mutual intre colegi.

    De asemenea atunci când începe sau se termină un exerciţiu în doi, partenerii se salută – este semnificaţia ideii că se mulţumeşte reciproc partenerului.
    Prin toate acestea se induce în caracterul practicantului de KARATE ideea de respect reciproc în raporturile cu ceilalţi oameni.
     Un alt principiu educativ specific antrenamentului de KARATE este HAN PUKO NO KANZEN (perfecţionarea prin repetare) – antrenamentele constau în predarea unor tehnici şi combinaţii, cât şi în repetarea de mii de ori ale acestora de unul singur sau cu partener, în scopul de a obţine o continuă perfecţionare.
     Astfel se educă tenacitatea ca trăsătură de caracter a practicantului de arte marţiale, respectiv KARATE.
     Un al treilea principiu de antrenament care merită să fie menţionat este YOKUSEI (al stăpânirii de sine) – practicantul de KARATE este învăţat să-şi stăpânească impulsurile afective şi reacţiile atât prin exerciţiile de durificare a membrelor şi a corpului, cât şi prin cerinţa expresă că în exerciţiile cu parteneri să-şi controleze sentimentele şi acţiunile pentru a nu-şi accidenta partenerul.
     Aceste principii de antrenament nu reprezintă decât o exemplificare foarte sumară asupra laturii educative foarte sumară asupra laturii educative a KARATE –ului, respectiv a concretizării în antrenament a principiilor mai profunde ale BUSHI-DO.

miercuri, 13 februarie 2013

Pastila motivationala - Dezvoltare personala prin arte martiale



“Daca vrei sa faci numai ce-ti place, invata sa-ti placa tot ceea ce faci”. Richard Wurmbrand

       Nimeni nu poate ajunge la reusita, daca nu-si iubeste munca si nu face lucrurile cu pasiune.

       Pasiunea face imposibilul posibil. Suntem construiti in asa fel incat ori de cate ori suntem manati de o dorinta mare, dispare imposibilitatea de a o infaptui.
         Succesul vine atunci cand te joci, cand iti face placere sa faci ceea ce faci!

luni, 11 februarie 2013

Pastila Motivationala Dezvoltare personala prin arte martiale




      Un soarece se temea atât de tare de pisici încât traia într-o teroare continua. Unui magician i s-a facut mila de el si l-a transformat într-o pisica. Dar animalul a continuat sa traiasca terorizat caci se temea acum de câini. De aceea, magicianul l-a transformat într-un câine. Câinele se temea însa de pantere, asa ca magicianul l-a transformat într-o pantera. Pantera se temea însa de vânatori.
     Exasperat, magicianul a renuntat si a transformat pantera din nou într-un soarece:
 - Nimic nu te poate ajuta, i-a spus el, caci în orice animal te-as transforma, tu ai aceeasi inima de soarece.

INIMA  ESTE MUSCHIUL CARE IL FACE MARE PE UN KARATEKA.

sâmbătă, 9 februarie 2013

Povestiri zen 7 - Dezvoltare personala prin arte martiale



      Lângă Tokio trăia un vestit războinic samurai, care a decis să-i îndrume pe cei tineri în budismul Zen. Se spune că în ciuda vârstei înaintate, el putea înfrânge orice adversar. 

        Într-o după-amiază, un luptător - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns în localitatea unde trăia bătrânul samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la luptă; aştepta până când adversarul făcea prima mişcare şi apoi, contraataca cu viteză.

Acest tânăr luptător nu pierduse încă nici o luptă. Auzind de reputaţia samuraiului, a decis să-l învingă pentru a-şi mări faima. Toţi studenţii erau împotriva luptei, dar  bătrânul samurai a acceptat provocarea. 
         S-au adunat toţi în piaţa din centrul oraşului, iar tânărul a început să-l insulte pe Samurai. A aruncat câteva pietre în direcţia  lui,  i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat până şi pe strămoşi. Timp de câteva ore, a făcut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar bătrânul rămânea impasibil. 
         La sfârşitul după-amiezii, simţindu-se obosit şi umilit, războinicul a abandonat şi a plecat.

Decepţionaţi de faptul că maestrul primise atât de multe insulte şi provocări, elevi sai l-au întrebat: 
       "Cum ai putut răbda atât de multă umilinţă? De ce nu ţi-ai folosit spada, chiar dacă ştiai că ai fi pierdut, în loc să-ţi expui laşitatea în faţa tuturor?"


       "Dacă cineva vine la tine cu un cadou şi tu nu îl primeşti, cui aparţine cadoul?" - întrebă samuraiul.

       "Celui care ţi l-a oferit - replică unul dintre discipoli."

       "La fel şi cu orice mânie, insultă sau invidie - spuse maestrul.


Când nu sunt acceptate, continuă să aparţină celui care le-a purtat.
În viaţa de zi cu zi sunt nenumărate situaţiile în care ne trezim prinşi fără să vrem în tot felul de situaţii nedorite. 
Fiecare clipă îşi are darul ei. Unele daruri ne sunt de folos, altele ne încurcă. Totul depinde de tine. Poţi alege să accepţi orice cadou şi să fi inclus în planurile altora, sau să fii selectiv... şi să accepţi doar acele cadouri care te ajută în creşterea ta.”

vineri, 8 februarie 2013

Ninjutsu - arta de a supravietui si invinge - Dezvoltare personala prin arte martiale



      Invaluiti  in mister, ritualuri stranii, actionand  de   obicei  noaptea , semanand  confuzie   si   dezordine, disparand inainte ca cineva sa-si dea  seama de implicarea lor, de-a lungul unei  istorii zbuciumate de peste noua  secole , ninja  si-au  castigat o reputatie  fantastica ,  de  nezdruncinat.
       Inspaimantatorii razboinici au ramas in   istorie  atat  pentru uriasul secret in care se invaluiau , prin legendele si ritualurile  create de oamenii obisnuiti pe seama lor, prin fantasticul lor  arsenal  plin de inginiozitate , printr-o strategie de lupta extraordinara si printr-o pregatire exceptionala in ceea ce priveste lupta fara arme.
     Ninjutsu este  arta secretului, calea invizibilitatii, practicantii ei fiind vestiti spioni  si luptatori din Japonia feudala cunoscuti sub numele de ninja.


   Armele unui ninja
 
  Deseori cativa ninja, puteau prin metode suptile sa duca la bun sfarsit  actiuni care ar fi necesitat sute de soldati cu armuri.
   Filozofia dupa care se ghidau ninja era de a alege intunericul si metodele subtile  in locul confruntarilor directe la lumina zilei. 
In viata  de toate  zilele , luptatorii ninja erau oameni obisnuiti, statutul lor social  deosebindu-se foarte mult de cel al samurailor, ei nefiind legati de un cod al onoarei rigid cum aveau acestia . Samuraiul trebuia sa-si indeplineasca misiunea fara sa-si stirbeasca in vreun fel onoarea si prestigiul, in timp ce un ninja putea sa isi concentreze energia  exclusiv asupra scopului  sau.
     

      Antrenamentul

  Ninjutsu era o profesie mostenita din tata in fiu. De mici copii, membri  familiilor ninja  erau  obisnuiti spre a fi tot timpul atenti  la ce se  intampla in jurul  lor. Pe masura ce cresteau   erau initiati in tainele  artei ninjutsu.
 La varsta de 5-6 ani  jocurile lor incepeau sa  ia forma unor  exercitii pregatitoare  care sa le  solicite agilitatea  si simtul echilibrului: mersul   pe  sarma orizontala, alergarea pe scanduri,asimiland studiul loviturilor cu pumnul si piciorul , antrenandu-se pe tinte improvizare  din paie.
  Urma studiul si practica tehnicilor de lupta  neinarmata si apoi bazele luptei  cu sabia si armele traditionale din lemn.
      In primii 10 ani , un ninja invata sa foloseasca armele specifice  scolii din care facea parte.Invatau sa se foloseaca de franghi si lanturi, sa inoate si sa lupte sub apa, sa foloseasca natura pentru a se ascunde .Unele exercitii cereau miscari silentioase, altele  cum ar fi alergatul pe distante lungi rezistenta fizica, iar altele, pe langa aceste calitati , cereau si foarte mult curaj (sarituri din copac, sau de pe acoperis pe acoperis , cataratul pe zid).

 Organizarea

     Pe masura  ce ninjutsu a prins forma , luptatorii ninja au dezvoltat un sistem   organizational , capabil  sa  pastreze in cel mai inalt grad secretul.
      Luptatorii ninja  erau impartitii  in 3  categorii  distincte , avand  sarcini  si  responsabilitati diferite.
     In frunte se afla un sef  cunoscut sub numele  de jonin.Acesta era omul care   controla  activitatile organizatiei, hotarand   pe cina va ajuta  luptatorii  lui .       El  era   intotdeauna bine  informat  asupra a tot ceea ce se intampla. ,
     Joninul era putin vulnerabil  deoarece  identitatea lui era necunoscuta  chiar de  majoritatea oamenilor sai , ei neputatand sa-l desconspire  in caz  ca erau prinsi si torturati.
Mai mult decat atat ,se intampla de multe ori ca mai multi oameni din subordinea lui sa primeasca aceasi misiune fara sa stie.
    Deoarece el era cel ce strangea informatiile era singurul care avea o imagine de ansamblu  asupra situatiei.
    Al doilea loc in ierarhie era detinut de chunin. Acestia aveau rolul de a organiza actiunile hotarate de catre junin.
 Chunin-ii  planificau tactic operatia  si  serveau ca intermediari  intre jonin si cei  de pe teren.
      Desi pregatirea lor  includea tehnici ninja de lupta  si spionaj, ei nu luau parte la  actiuni decat foarte rar, avand  daca vreti rolul unor ofiteri de stat major.Oamenii de  teren , luptatorii efectivi , erau cunoscuti   sub  numele de genin : oamenii de jos fiind a  treia   categorie pe scara ierarhica.
         Sarcina lor era actiunea efectiva, ei fiind in acelasi timp cei carora in mare masura li se  datoresc legendele fantastice despre ninja. Cand   nu erau  angajati in activitati ,geninii traiau impreuna cu familiile lor in sate,in locuri greu accesibile.
     Sub aparenta unor  fermieri pasninci  ei  puteau  sa traiasca si sa se antreneze  fara sa fie   tot  timpul  sub amenintare.